Satul din România cu aer de poveste, vechi de 2000 de ani! Iată cătunul uriașilor, ascuns în păduri, care i-a fascinat pe austrieci

Un sat rătăcit printre codrii Olteniei care ascunde un peisaj natural de poveste, a devenit un adevărat paradis turistic. Aici, există și o regulă nescrisă, de care toți țin cont cu sfințenie: să se păstreze ceea ce există, iar noul să fie în spiritul locului.

Firijba este cel mai izolat dintre satele comunii vâlcene Popești. Este și cel mai vechi sat din țară, fiind locuit neîntrerupt, în opinia istoricilor vâlceni, încă de pe vremea dacilor.

În secolele XIX și XX, Firijba a fost un sat al tăietorilor de lemne. Colibele lor erau în mijlocul pădurii, iar, încetul cu încetul, aceștia au „dresat” natura și au făcut mici grădini în jurul caselor. Colibele risipite au devenit deodată un cătun în toată regula.

Forța oamenilor de aici a dat naștere și unor legende. Povești cu un important miez de adevăr care, acum, pot servi în interes turistic. Se spune că în aceste locuri trăiau bărbați de doi metri, care cărau de unii singuri, cu spinarea, bușteni uriași, pe care i-ar ridica cu greu chiar și 2-3 oameni împreună. Acești oameni erau rareori văzuți jos, la lunca râului.

În această comunitate închisă, a oamenilor codrilor, și femeile erau vânjoase, oarecum masculine, „cu o uitatură aspră”, după cum își amintesc bătrânii locului.

Cei tineri și în putere aduceau lemnul din păduri, iar cei mai în vârstă îl prelucrau cu o pricepere rar întâlnită. Unii dintre cei mai buni meșteri în podele și uși erau cei din Firijba, arată un reportaj publicat de ramnicuvalceaweek.ro.

Firijba e acum satul după care oamenii încep să tânjească, satul cu aer curat, ca-n copilăriile de-odinioară.

Satul a îmbătrânit, dar o nouă șansă pare să apară: turismul. În Firijba, din datele primăriei, mai sunt 32 de case și doar 11 familii. Toate de vârstnici. Cel mai tânăr om cu buletin aici are 80 de ani. Însă toți își lucrează bucata de pământ, ca fiind cel mai de preț lucru.

Însă aceste case sunt adevărate monumente pentru istoria satului românesc. Satul în sine, pe care se merge încă pe un drum pietruit, este un minunat loc uitat în secolele trecute.

Potrivit specialiștilor austrieci în turism, satul ar putea fi o adevărat bijuterie agroturistică, un loc perfect pentru ca turistul să cunoască farmecul naturii și să trăiască, fie și pentru câteva zile, într-un mediu complet natural, nepoluat, curat. De exemplu, Firijba e un sat în care îngrășăminte chimice nu au folosite niciodată în grădini. Acest sătuc are un aer chiar mai curat decât Govora, una dintre cele mai cunoscute stațiuni balneare din Vâlcea.

Ce ai zice de o zi petrecută la Firijba? 🙂

editor