Castelul din Carpați de la poalele Retezatului sau cetatea care i-a fost inspirație lui Jules Verne

Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape necunoscut și interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.

Ruinele Cetăţii Colţ se înalţă deasupra Văii Haţegului, la marginea comunei Râu de Mori, şi peste trecătoarea folosită de turişti pentru a ajunge la poalele Retezatului. „Castelul din Carpaţi“, cum este cunoscut monumentul după romanul cu acelaşi nume scris de Jules Verne, are o vechime de peste 600 de ani, dar nicicând nu s-a aflat într-o stare mai proastă. De la poalele cetăţii, turiştii au nevoie de circa o jumătate de oră pentru a urca la fortăreaţă. Cărarea abruptă şi întortocheată se afundă într-o pădure deasă în care călătorii au toate şansele să se rătăcească. Nu există suficiente marcaje ale traseului spre Colţ, iar cele care au fost amenajate par fără rost. Cei care reuşesc totuşi să se orienteze în pădure şi ajung la ruine trebuie să facă faţă altor pericole.

Cel mai important motiv pentru care ruinele continuă să îi atragă pe vizitatori este romanul „Castelul din Carpaţi”, de Jules Verne. În relatarea de la sfârşitul secolului al XIX-lea, acţiunea se petrecea în jurul vechii cetăţui în ruine a baronului Rodolphe de Gortz, aflată pe un pisc deasupra trecătorii Vulcan. Castelul din Carpaţi fusese abandonat de câteva zeci de ani, iar oamenii credeau că este stăpânit de forţele supranaturale ale răului şi că în interiorul lui se petrec lucruri înspăimântătoare.

Povestea Castelului din Carpaţi este alăturată altor legende care înconjoară monumentul şi îi dau o aură de mister. Din secolul al XVII-lea, fortăreaţa care a aparţinut nobililor din familia Kendeffy (Cândea) nu mai este locuită. S-au păstrat totuşi, de-a lungul timpului, informaţii preţioase despre ea. Potrivit istoricului hunedorean Dorin Petresc, una dintre relatările relevante despre Colţ i-a aparţinut cărturarului musulman Evlia Celebi, cel care a ajuns în părţile Hunedoarei între anii 1659 şi 1661, însoţindu-i pe înalţii oficiali militari turci în expediţiile militare.

E o cetate frumoasă, cu unsprezece turnuri. Are multe întărituri înconjurătoare, dar toate laturile îi sunt atât de abrupte, încât nu te poţi apropia… În râul de acolo se găsesc multe feluri de peşti, are ape bune şi e vestită prin femei frumoase.-Evlia Celebi Nu sunt bani pentru reabilitare În ciuda potenţialului pe care îl are monumentul aflat la poalele Retezatului, sunt şanse mici ca el să fie reabilitat şi inclus într-un circuit turistic în următorii ani. „Noi nu ne permitem să investim în reabilitarea Cetăţii Colţ. Am vrea, dar nu avem fondurile necesare. Pentru restaurarea ei ar fi nevoie de câteva milioane de euro, iar bugetul nostru de investiţii pe un an este în jur de un milion de lei. Poate vom reuşi să prindem un proiect pe fonduri europene“, speră Niculiţă Mang, primarul comunei Râu de Mori.

Sursa: historia.ro

editor